Rezolutia Congresului Spiritualitatii Romanesti

In perioada 28 noiembrie-1 decembrie 2011 la Alba Iulia a avut loc a XV-a editie a Congresului Spiritualitatii Romanesti, eveniment care a reunit zeci de reprezentantii ai comunitatilor de romani din intreaga lume: Mihai Cimpoi (Basarabia), poetul Nicolae Dabija (Basarabia), Vasile Tarateanu (Bucovi... na), arhitecta si pictorita Ligia Podoreanu Ekstrom (Suedia), Ionela Flood (Marea Britanie), parintele Tarziu (Paris), Ilie Cristescu, acad. Eugen Grebenicov (Rusia), generalul Mircea Chelaru, istoricul Mircea Dogaru, Ivan Alexandrov, Timotei Ursu (Statele Unite), Nicolae Popa (Statele Unite), Stefan D. Popa, Ion Cismas (Serbia), Cornelia Salvan (Austria), Radu Rey (Canada), Elena Dumitriu. Din partea gazdelor au participat poetul Ion Margineanu, acad. Ion Brad, Ion Dumitrel - presedintele CJ Alba, primarul Mircea Hava, prefectul Stefan Bardan, viceprimarul Ioan Bogatan, deputatul Clement Negrut, sculptorul Romi Adam, reprezentantii Fundatiei Alba Iulia 1918 pentru Unitatea si Integritatea Romaniei s.a.
Rezolutia Congresului Spiritualitatii Romanesti (Editia a XV-a)
Cea de-a XV-a editie a Congresului Spiritualitatii Romanesti, desfasurata la Alba Iulia in zilele de 28-29 noiembrie si 1 decembrie 2011, a facut un bilant al activitatii sale timp de 15 ani si a analizat impactul pe cae l-a avut asupra vietii culturale a romanilor de pretutindeni si actiunile de consolidare a unitatii lor. Ideea de forta a acestei activitati consecvente a fost stabilirea unor contacte, prin care sa se realizeze o comunicare si informare reciproca privind problemele cu care se confrunta comunitatile romanesti si propunerea unor solutii de rezolvare a lor cu ajutorul Ligii Culturale pentru Unitatea Romanilor de Pretutindeni si a unor institutii guvernamentale, a unor organe ale administratiei publice locale. S-a mentionat, in special, numarul impresionant de festivaluri, lansari de carti, instalari de busturi simpozioane, gazete si reviste editate, emisiuni radio si TV, aniversari culturale si multe altele.
Participantii la Congres au constatat ca si in conditiile de azi de criza, instabilitate politica din mai multe tari, probleme economice grave de o deosebita importanta raman actiunile de promovare a valorilor nationale, a personalitatilor remarcabile, a imaginii culturale a Romaniei. O semnificatie aparte o au actiunile comune de sarbatorire a Zilei Nationale a Romaniei, pe care o concepem ca pe o zi Nationala a tuturor romanilor, Ziua Culturii Romanesti care se asociaza zilei nasterii marelui Eminescu si Ziua Limbii Romane, adoptata si ca sarbatoare consemnata in intreaga tara. Speram ca si toate comunitatile romanesti o vot accepta ca atare.
Tinand cont de meritele istorice deosebite ale orasului Alba Iulia, gazda in ultimul timp si a manifestarilor noastre, sustinem ca Alba sa fie desemnata capitala culturala europeana.
Reiteram necesitatea de institutionalizare a Congresului nostru, despre care s-a vorbit si la alte editii. Sustinem ideea romanilor din Serbia de a instala un bust al lui Andrei Saguna la Varset.
Consideram necesar sa se acorde o deosebita atentie aniversarii de 200 de ani a anexarii Basarabiei la Rusia, analizei tuturor aspectelor acestui eveniment, care a marcat profund destinele romanilor basarabeni din perspectiva actualitatii.
Participantii la Congres considera o datorie sfanta a lor angajarea efectiva in dialogul valoric european si universal si continuarea activitatii lor in formele specifice deja incetatenite si consfintite de practica.
Adoptata la Congresul Spiritualitatii Romanesti (editia a XV-a)
Alba Iulia, 30 noiembrie 2011
Mesaj catre autoritatile franceze privind legaturile cultural bilaterale
Raporturile romano-franceze au fost, in decursul timpului, o parghie de baza in dezvoltarea ambelor tari, si nu numai in anturajul Romaniei, care si-a gasit imaginea in paginile calatorilor francezi, si-a dezvoltat spiritul national sub idealurile Revolutiei de la 1848 si si-a gasit linia de ascensiune moderna, ades cu sprijinul Frantei. Dar si Franta a beneficiat, in decursul istoriei, de contributii romanesti si nu este locul sa dam decat un exemplu, celebrul Turn Eiffel care este o constructie si cu spirit, cu material si cu tehnica romaneasca.
Statornicirea acestor legaturi pot fi explicate si analizate, dar nu este locul sa o facem aici. Dorim revigorarea lor si propunem cateva apropieri care vor putea contribui la intarirea legaturilor. Mai intai, demonstratia ca mari personalitati ale culturii franceze sunt romani, avand rol definitiv in istoria romanitatii. In acest sens, Constantin Brancusi poate fi un mentor de imagine in ansamblul acestor relatii. Motiv pentru care solicitam:
Reorganizarea Mormantului Brancusi
Asezarea Monumentului Rugaciunea in fata Catedralei Bisericii Ortodoxe Romane din Paris
Revalorificarea operei sale si reabilitarea personalitatii in istoria artei
Infaptuirea Centrului International Brancusi in localitatea Dieuze, unde se afla cel mai insemnat cimitir al militarilor romani. Acest centru va promova arta noua si in primul rand a creatiei din tarile romanice, refacandu-se, prin contributii romano-franceze, vechea traditie a gintei latine.
Pe baza acestui mesaj cultural se vor face toate demersurile in vederea intaririi relatiilor cu oficialitatile franceze.
Un nou bust pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia, bustul lui Mihail Sadoveanu
Miercuri, 30 noiembrie, la Alba Iulia a fost dezvelit bustul scriitorului Mihail Sadoveanu, cel care a scris volumul "Valea Frumoasei" (Valea Sebesului).
Evenimentul a fost inclus in cadrul evenimentelor editiei a XV-a Congresului Spiritualitatii Romanesti.
Bustul realizat de sculptorul albaiulian Stefan Bintintan a fost dezvelit de primarul Mircea Hava si Victor Craciun, presedintele Ligii Culturale a Romanilor de Pretutindeni.
Cu acest prilej au au tinut scurte alocutiuni Victor Craciun, primarul Mircea Hava, Ion Dumitrel, prefectul Stefan Bardan, poetul Ion Marginean, scriitorul Nicolae Dabija din Basarabia, arhitecta si poeta Ligia Podorean Ekstrom din Suedia.
Dupa dezvelirea bustului, in Cimitirul Eroilor din Alba Iulia a fost dezvelit o placa comemorativa, in memoria unuia din fiii scriitorului (Paul Mihu Sadoveanu), care a murit in Al Doilea Razboi Mondial la Turda, fiind inmormantat la Alba Iulia.
Iulian Brok
Stiri diverse: